• Chirurgie Generala
• Genetica
• Geriatrie-Gerontologie
• Medicina interna
• Neurologie

• Neurologie Pediatrica
• Obstetrica-Ginecologie
• O.R.L.
• Ortopedie-Traumatologie
• Pediatrie

• Pneumologie
• Psihiatrie
• Psihologie
• Reumatologie
• Alte Servicii Medicale

Geriatrie-Gerontologie

Servicii

• CONSULTATIE

Descriere

Geriatria presupune cunostinte in primul rand din domeniul medical, dar si din alte domenii ca: psihologie, sociologie etc. Geriatria a devenii astfel o stiinta de sine statatoare, cuprinzand intr-o medicina interna a varstei inaintate, referate imrortante din cardiologie, psihiatrie si neurologie, care reprezinta substanta sa fundamentala.

Gerontologia, ca termen, se defineste ca stiinta proceselor de imbatranire, iar geriatria, drept o ramura a medicinii, care cerceteaza aspectele patologice ale imba­tranirii.

Cauzele care explica fenomenul de imbatranire a populatiei sunt: scaderea nata­litatii, progresele medicinii si cresterea nivelului de trai, care maresc rata de cres­tere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea morbiditatii si mortalitatii.

Spre deosebire de imbatranire (proces dinamic, indiferent de varsta cronologi­ca), senescenta, cuprinde ultima perioada a vietii. In cadrul acesteia se delimiteaza senilitatea, care este o perioada finala, cu deteriorari biologice severe. Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca imbatranirea se asociaza, de regula, desi nu obligatoriu, cu imbolnavirile. Diversele modificari fiziologie par sa fie in raport direct cu imbatranirea, dar multe persoane varstnice isi conserva capacitatile lor functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta. Se considera astazi, ca prag al batranetii, varsta de 60 - 65 de ani. O caracteristica, in procesul demografic al imbatranirii, este cresterea proportiei populatiei feminine, cu deosebire in tarile industrializate, avand drept cauza principala supra mortalitatea masculina. Durata medie a vietii arata, deja, in unele tari dezvoltate, diferente de 8 - 9 ani, in favoarea femeilor (feminizarea populatiei, dupa cum s-a spus).

Se apreciaza ca dupa 65 de ani (inceputul varstei a treia), 50% dintre batrani au nevoie de ingrijiri medicale, ambulatorii sau spitalicesti. in timp ce varstnicii reprezinta circa 15% din totalul populatiei, ei consuma 50% din prestatiile medicale. Asistam de fapt la o geriatrizare a medicinei. Din aceasta cauza este necesara pregatirea tuturor cadrelor medico-sanitare, indiferent de specialitate, dar, indeosebi, a omnipracticianului, medicul generalist, cu cunostinte referitoare la asistenta medicala a varstnicului. Daca se are in vedere ca asistenta geriatrica implica nu numai consultatii, dar in special ingrijiri, de obicei complexe, se intelege ca rolul medicului si al cadrelor medii, devine foarte important.

O clasificare curenta a persoanelor in varsta distinge:

• intre 65 (60) - 75 ani, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic;
• intre 75 - 85 (90) de ani, perioada de batran;
• peste 85 (90) de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.

In afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala:

• "imbatranirea fiziologica", armonioasa, in care varsta cronologica se iden­tifica cu varsta biologica;
• "imbatranirea nefiziologica", care poate fi:
• prematura, cand incepe de timpuriu, sau
• accelerata, cand ritmul de imbatranire se accelereaza la un moment dat (dupa pensionare, dupa decesuri in familie, dupa internari etc).

Imbatranirea nefiziologica este o imbatranire patologica ., dar aceasta nu inseamna ca batranetea este o boala.